e bine ca diminetile cu gust de dulceata de cirese amare sunt atat de rare.
aprinzi o tigara direct din flacara aragazului si privesti pe geam, pierduta. si ce daca esti goala si-au sa te vada vecinii? mai bine sa te vada vecinii decat prostul acela care…
aici ar trebui sa cititi o pauza. pauza de tigara. [...]

nuante de galben mangaie caramizi scufundate in noapte: s-au aprins luminile orasului. faruri pipaie si ele, distant si indiferent zidurile negre, gardurile vinetii, pomii si oamenii gri.
la adapost numai pe jumatate de lumini, privesc panourile de publicitate din centru din goana unui autobuz intarziat. centrul e plin de rame fara tablou. as aduna multe galeti [...]

cautand sertarul in care ascunsesem amintirea zilei aceleia de acum 365 de zile, am dat peste doi pitici care-si faceau de treaba in jurul unui foc albastrui si timid.
le-am dat “buna ziua” si le-am daruit o secunda veche si de-acum inutila in care inima mea grabise ritmul. mi-au multumit politicos, spunand ca si-asa nu mai [...]

nu exista niciun fel de amintire.
terorizat, te trezesti intre asternuturi mustind a propria-ti frica si mai dai inca o pagina. toate sunt goale – paginile cartii din mana ta sunt toate goale.
e timp sa le scrii. umple-le acum, pana nu uiti din nou. trebuie sa gasesti ceva ascutit, trebuie sa iti patrunzi propria vena cu [...]

un cantec din re minor imi pandeste auzul, zumzaind intr-o tonalitate simetrica zgomotului pe care l-ar face globul pamantesc daca s-ar invarti in jurul propriului ax pe masa din fata ta.
imi las degetele sa bata ritmul, imaginand cvartete din corzi vocale dezlantuite. bratele se ancoreaza adanc in trupul celuilalt, descriind curba arcusului in aer. [...]

ianuarie tarziu.
tarziu pentru multe si multi. locul a fost plin de oameni, trairi si cantece. unul dintre ele vi-l ofer acum. multumesc Cristinei si lui Mysha pentru ca traiesc asta alaturi de mine.
Cristina Andries, Stefan Tivodar&Mysha – Te-ai dus (vijelia)

frumoasa mea draga,
la noi este frig. la noi ploua si masinile alearga, impasibile, pe campii din strazi cu piatra cubica, huruind a tristete.
e frumos la noi: seara, casele si strazile sunt luminate colorat si strident, ca in visul unui bebelus. te simti in siguranta intre atatea lumini care se tot invart, imbratisandu-te cu bratele somnului. [...]