imbatranire
Vineri, 27 Martie 2009
“Mi-am imbatranit timpul,
Mi-am imbatranit verile,
Chiar si lacrimile mi le-am imbatranit
Alegandu-te prin venele mele.
Mi-am intunecat urma pasului
Mi-am intunecat zambetul
Chiar si respirarile mi le-am intunecat
Asteptandu-mi-te inapoi. stiind c-ai sa vii.
Mi-am zdrobit trupul
Mi-am zdrobit mintea
Chiar si sufletul mi l-am zdrobit
Asteptandu-te sa mi-l reconstruiesti.
Copiii se jucau printre schijele ramase dupa razboi,
In jurul meu, indragostitii toti faceau dragoste ca intaia oara,
Iar eu…
…iar eu..
Mi-amintesc si acum cum ceva imi golea sufletul.
La un moment dat am inceput sa fug…si fugeam
Si de cate ori ma impiedicam
Un alt motiv de a fi fericit ramanea in urma.
Intr-un tarziu m-am oprit la radacina unui copac
Si mi-am ingropat ochii adanc.
Si am inceput iarasi sa-mi imbatranesc timpul, verile, urma pasului, zambetul, trupul mintea.
Asteptandu-te iarasi si iarasi..”
………………
cuvinte vechi, nascute de mine acum o viata si reamintite de Tatiana. s-au schimbat multe de atunci dar sentimentul ramane. colac peste pupaza, am mai si imbatranit un an prin voia timpului… mergem mai departe. cateodata, e bine sa-ti amintesti.
No. 1 — Martie 27th, 2009 at 9:32 pm
..sa-ti amintesti si sa ierti…
No. 2 — Martie 28th, 2009 at 12:11 pm
aminteste-ti. apoi paseste inainte in asteptare. ce daca imbatranesti respirand-o in fiecare clipa? cateodata, e mai bine sa stai in loc sa fugi.
No. 3 — Martie 30th, 2009 at 2:59 am
Cateodata. Dar important este sa nu uiti sa mergi inainte.
Zambind, niciodata altfel.
Pentru ca maine va fi bine!