autoportret. tu.

mi-e frica doar de ceea ce nu pot intelege, dar vreau sa inteleg totul.

sunt o bucata de carne nascuta dintr-o alta bucata de carne, un suflet rupt din alte suflete care s-au iubit candva. sunt o flacara, sunt vant, sunt padure, sunt munte si prapastie, sunt floare si zid, sunt lacrima si zambet, sunt marea sarata lina sau prada furtunii.

cu ochii am vazut, cu mainile am atins, cu inima am simtit. n-am uitat niciodata sa fiu viu si nici n-as putea sa o fac. am limitele oricarui om, libertati de care profit si alegeri pe care nu le fac stiind exact de ce. mi-e frica de multe, dar nu mi-e frica sa o spun clar si calm, cald si ferm: sunt aici, sunt parte din tine, sunt tu asa cum nu te-ai descoperit niciodata.

pana acum.

Share/Save/Bookmark

One Response to “autoportret. tu.”

  1. Oana writes:

    Uneori, nu se poate intelege totul, chiar daca vrei asta. pentru a fi viu, nu trebuie sa te temi de ce nu intelegi. ci sa il ascunzi in tine, pana ti se descopera.

Leave a Reply