re-amintire
Vineri, 28 August 2009
intreaga vointa a miezului fierbinte arde, sfredelind secolele asezate, rabdator, unul peste altul. un varf ascutit de flacara impinge suflul de aer fierbinte care alearga spre suprafata. copacul s-a sfaramat in pamant, iar pamantul a invelit crusta de huma a acelei vremuri doar pana astazi. ceasul se-ntoarce, vremuri se nasc inapoi catre sine, stiind ca le chemi.
dragostea hraneste timpurile si pamantul din care pornesc toate. dragostea misca muntii, desparte marile si lumineaza drumurile. ca un covor de ierburi si tarana ridicat din centrul pamantului cand in fata ta se deschide indoiala, dragostea mea este acolo. in fiecare zi pana la sfarsitul veacurilor, dragostea este si va fi pamantul casei tale, lemnul culcusului tau, lumina vetrei pe care coci painea.
aici e acasa.
