dragoste. epifanie
Marţi, 20 Octombrie 2009
am crezut ca te cunosc. m-am lasat intins la stanga ta si ti-am cuprins trupul cu bratele. era frig si te-am tras dupa mine sub plapuma, inecand noaptea in sarutari si vise cu gust de dulceata de visine.
trezindu-ma, te-am privit si te-am vazut slaba, deschisa, goala. te-am vazut nevrotica si incinsa, fuioasa si mustind a neputinta, zambind amar de la adapostul unei cafele cu zahar.
am crezut ca te cunosc si nu m-am inselat. sunt zile cand un fluture zboara aproape de pamant si sunt zile cand trupul lui stapaneste cerul. esti singurul zbor de care nu imi e teama, singura sabie care nu ma raneste. esti aici in fiecare zi, amintindu-mi ca pot sa cred. esti tu, asa cum te cunosc. dragoste.

No. 1 — Octombrie 21st, 2009 at 8:32 pm
“esti singurul zbor de care nu mi-e teama”-ce declaratie frumoasa de dragoste
No. 2 — Octombrie 23rd, 2009 at 8:13 am
zborul nu le este propriu oamenilor. de aceea, ne suntem datori sa zburam toate zborurile fara teama. altfel…daca ai fi lipsit de singurul zbor de care nu ti-e teama, ai mai zbura vreodata?