cioburi
Joi, 5 Noiembrie 2009
sa rasturnam impreuna lumina. aseaza-te langa mine si priveste paharul gol. stii si tu, ca si mine, ca perceptia iti joaca feste si ca in acel pahar e adunat tot amarul pe care il vrei uitat. unii te-ar indemna sa-l sorbi. eu te indemn sa-l lasi sa cada deasupra gresiei si sa savurezi sunetul muzicii.
dupa ce vom scapa de cioburile nemultumirilor, va veni vremea sa repetam experimentul cu ceasul desteptator. fara metronom, vremea ni se va scurge prin tample catre inima, acolo unde un alt ceas asteapta sa masoare zilele noastre. s-ar cuveni sa binecuvantam conceptul de relativitate si sa valsam elegant printre cartuse catre locul unde meritam sa fim.
No. 1 — Noiembrie 9th, 2009 at 1:18 am
Se poate scapa de cioburi?Pot sa le matur si apoi sa le arunc departe,undeva in amintiri uitate?