cum se fura o inima
Vineri, 18 Decembrie 2009
acum sase ani luam pentru prima oara chitara in mana visand despre cantece frumoase si oameni cu care sa le cant. a trecut vreme, am cunoscut oameni si am facut incercari, toate inzapezite, insa… pana miercuri seara, cand am simtit pentru prima oara ca ceea ce fac este cu adevarat o reusita. echipa din care fac parte, alaturi de Alex Nichita (caruia ii multumesc inca o data pentru incredere si implicare), a castigat Premiul Special al Juriului la Festivalul-Concurs de muzica folk “Om Bun”.
dupa gala, ne-am indreptat spre un distins local de intamplari muzicale numit Iron City unde Proiectul Tivodar a cantat putin dar bine. m-am simtit ok pe scena unde cantam odata in mod regulat, m-am simtit acasa in propriile cantece si la capatul serii am zambit.
din pacate, acele momente au incaput in aceasta dimineata pe mainile unui distins cetatean, care si-a insusit aparatul meu foto Canon in aglomeratia din tramvaiul 41. e greu sa-mi explic cum a reusit, intrucat strangeam borseta cu aparatul foarte atent, in dreptul pieptului.
presupun ca distinsul cetatean nu face surf pe net, iar daca face, presupun ca nu dovedeste vreun interes prea mare pentru muzica mea. totusi, daca se intampla sa va cada in maini un Canon SX 100 cu un card de 8 giga pe care sunt niste filmari de la festivalul Om Bun (pe care nu apucasem sa le descarc, by the way), dati-mi, va rog, un semn.
pentru prietenul meu pasionat de aparatele foto ale altora… “oameni de lut”.
No. 1 — Decembrie 18th, 2009 at 9:59 pm
Felicitari pentru premiu… tu stii ca pentru mine tu ai premiul intai. Mi-ar fi placut sa te ascult, sa fiu acolo in sala. Imi pare rau ca-ti scriu asa de rar… dar asa sunt eu si oricat imi spun: de maine o sa scriu mai des pe blog, o sa telefonez prietenilor, o sa intru pe mess sa mai vad ce fac ceilalti, o sa ies la un ceai… o sa …o sa… mereu sfarsesc prin a sta singura in casa (eventual cu Radu) si a ma inchide in mine. Oricum, deajuns am scris despre mine. Sa stii ca te citesc constant si te mai “ascult” din cand in cand.
No. 2 — Decembrie 20th, 2009 at 7:59 pm
minunat.
No. 3 — Februarie 19th, 2010 at 8:24 pm
felicitari pentru premiu.am “cunoscut-o” in urma cu foarte mult timp pe cristina andries.din cauza ei m-am indragostit incurabil de broasca ta testoasa care isi lasa carapacea pe post de scrumiera.si in seara asta mi se facuse dor.sa citim numai de bine!