intinzand bratul catre cer, prinse cu degetele bulgarele galben si fierbinte. pamantul tacu pentru o clipa, prada noptii reci de toamna. apoi degetele stransera tare, pana cand picaturi lichide de lumina incepura sa cada peste noi, cei din urma.
ploaia aurie poleia totul in caderea ei.
privindu-se in oglinda lacului, isi vazu trupul de muritor si se [...]

mi-au furat o ora cu tine pe cand imi aruncasem trupul somnului.
adancit in uitarea de fiece noapte, n-am bagat de seama cum limbile ceasului au luat-o inainte. cand am deschis ochii, nu mai erai langa mine si am inteles ca, undeva, disparusera 60 de minute.
abia aveam vreme sa simt pulsul orelor asa cum era – [...]

intorcand pagina, observ ca diferentele sunt insesizabile. calitatea hartiei este aceeasi, la fel si formatul. anii ce vin sunt la fel ca cei pe care i-am trecut… sau asa ar putea sa para.
cu cat scriu mai mult, cu atat realizez cat de mare este puterea actului de a scrie. inca oscilez, uneori, intre incredere si [...]

dupa lupte seculare care au durat vreo saptamana, drumul catre insula mea redevine luminat de bunele intentii ce ma caracterizeaza.
mai batran, nu neaparat mai intelept, cu pofta de cantat si desene pe asfalt, intru in anul 30 cu voi langa mine, atatia cati doriti sa imi stati alaturi.
ne recitim curand.

dupa o noapte lunga in care fugarisem somnul greu, ne-am pus pe drum spre Cluj intr-o masina parca neincapatoare. s-a si dormit, s-a si glumit – intr-un cuvant, mini roadtrip-ul a avut toate ingredientele unei deplasari reusite (chiar si… oi!).
am aterizat la timp pentru o ora de odihna, o masa injghebata in graba si o [...]

gustul dulce-amar al prieteniei incercate de ani nu se uita niciodata.
ultimii ani mi-au adus, muzical vorbind, destula bucurie dar si multe amaraciuni. intre timp, am invatat sa nu ma mai tem de ceea ce sunt sau de ce as putea deveni. intre timp, am inceput sa inteleg cu adevarat ce inseamna sa te presari in [...]

Daca ai vrea
sa vrei ai afla
ca timpul
e doar o găoace
in care se cuibare Dumnezeu
când i-e sete de oameni…

in orasul ei lucrurile nu curgeau la fel niciodata.
autobuzele mergeau cu spatele, iar copiii isi ridicau in fiecare dupa-amiaza, cu zambetul pe buze, parintii de la gradinita. ciocolata avea gust de apa sarata iar norii erau din piure de cartofi. strada era lunga ca o zi de post si parul ei flutura in vant, drept [...]

Duminica dupaamiaza, ne vedem la Bocancul Literar. Proiectul Tivodar va canta cateva piese cu gandul la marele Nichita, a carui zi de nastere (31 martie) o vom “serba”… impreuna.

la noaptea asta perfecta
ramane de adăugat
doar chibritul aprins
la fitilul ce se prabuseste
din luna.