ziua 366
Marţi, 9 Martie 2010
nimic mai mult decat sunetul muzical al perdelei alunecand spre a dezveli vederii o alta lume.
curgerea ni se imparte intre tot soiul de borne. pe unele le simtim adanc, pe altele le intuim – exista insa si salturi pe care le intelegem abia cand aerul ne mangaie tamplele. asa a fost atunci, la sfarsitul unei seri in care am intins, impreuna, la uscat pe portativ ganduri vechi, nedumeriri de copil, ultima speranta a inimii obosite.
inca un pas – ziua de maine – si va fi cea mai lunga calatorie pe care o fac. imi doresc sa ramana asa, pana la sfarsitul vremurilor.
