visez cu ochii inchisi.
cand ii deschid, visul continua. nimic rau in asta:  il traiesc fugarind cu bratele, flamand, capetele perdelei din panza de ninsoare ce imi acopera orizontul.
frigul ma tine treaz si sarutul lui imi aminteste ca somnul a devenit de ceva vreme doar prilej de odihna. pentru sperante implinite, e de ajuns sa privesc [...]