n-am sa pretind ca-ti usurez calea spre mine. n-au fost niciodata drumuri usoare pe pamantul din care vin si-n care ma voi duce – pot continua a-ti povesti, insa, despre carari ce merita parcurse.
pamantul e viu – la fel si trupul si inima mea. izbucnind spre cer, mugurii crengilor aleg in fiecare primavara alt drum [...]

astazi, cuvintele respira distanta.
in teorie, miocardul este singurul muschi care pulseaza neintrerupt, fara sa ceara o vacanta. in teorie, curcubeul contine toate culorile pe care ochiul si inima le pot percepe. in teorie, orice aritmie poate fi vindecata prin rostitiri ale rosturilor.
astazi, regulile se frang pentru cateva clipe. ne vom intoarce la normal inainte sa [...]

mi-au furat o ora cu tine pe cand imi aruncasem trupul somnului.
adancit in uitarea de fiece noapte, n-am bagat de seama cum limbile ceasului au luat-o inainte. cand am deschis ochii, nu mai erai langa mine si am inteles ca, undeva, disparusera 60 de minute.
abia aveam vreme sa simt pulsul orelor asa cum era – [...]

intorcand pagina, observ ca diferentele sunt insesizabile. calitatea hartiei este aceeasi, la fel si formatul. anii ce vin sunt la fel ca cei pe care i-am trecut… sau asa ar putea sa para.
cu cat scriu mai mult, cu atat realizez cat de mare este puterea actului de a scrie. inca oscilez, uneori, intre incredere si [...]

Daca ai vrea
sa vrei ai afla
ca timpul
e doar o găoace
in care se cuibare Dumnezeu
când i-e sete de oameni…

in orasul ei lucrurile nu curgeau la fel niciodata.
autobuzele mergeau cu spatele, iar copiii isi ridicau in fiecare dupa-amiaza, cu zambetul pe buze, parintii de la gradinita. ciocolata avea gust de apa sarata iar norii erau din piure de cartofi. strada era lunga ca o zi de post si parul ei flutura in vant, drept [...]

la noaptea asta perfecta
ramane de adăugat
doar chibritul aprins
la fitilul ce se prabuseste
din luna.

visez cu ochii inchisi.
cand ii deschid, visul continua. nimic rau in asta:  il traiesc fugarind cu bratele, flamand, capetele perdelei din panza de ninsoare ce imi acopera orizontul.
frigul ma tine treaz si sarutul lui imi aminteste ca somnul a devenit de ceva vreme doar prilej de odihna. pentru sperante implinite, e de ajuns sa privesc [...]

nimic mai mult decat sunetul muzical al perdelei alunecand spre a dezveli vederii o alta lume.
curgerea ni se imparte intre tot soiul de borne. pe unele le simtim adanc, pe altele le intuim – exista insa si salturi pe care le intelegem abia cand aerul ne mangaie tamplele. asa a fost atunci, la sfarsitul unei [...]

gerul coboara, muscator, in sufletele oamenilor mari spre copilaria lasata fara apararea basmelor de odinioara.
culeg cu foame zambete de pui de om si ma straduiesc a le semana in inima mea uitata de anotimpuri. cateodata le fur chiar inainte sa intinzi tu mana, prietenul meu de suferinta, batrane.
pentru ca nu mai avem anotimpuri pentru toti, [...]