cand ii deschid, visul continua. nimic rau in asta:  il traiesc fugarind cu bratele, flamand, capetele perdelei din panza de ninsoare ce imi acopera orizontul.

frigul ma tine treaz si sarutul lui imi aminteste ca somnul a devenit de ceva vreme doar prilej de odihna. pentru sperante implinite, e de ajuns sa privesc mai atent lumina zilei.

ma joc cu degetele peste pamantul inghetat. e cafeaua mea din zori – fara cofeina, dar suficient de puternica sa-mi aminteasca de faptul ca sunt viu si am datoria de a-mi urma sangele de la izvoare spre varsare.

muzica rasaritului de soare e ritmul batailor de inima. fiecare din ultimele dimineti imi aduce spre cord lumina flacarii in care intru curajos si inconstient, stiind ca nimic nu ma poate frange.

curgerea ni se imparte intre tot soiul de borne. pe unele le simtim adanc, pe altele le intuim – exista insa si salturi pe care le intelegem abia cand aerul ne mangaie tamplele. asa a fost atunci, la sfarsitul unei seri in care am intins, impreuna, la uscat pe portativ ganduri vechi, nedumeriri de copil, ultima speranta a inimii obosite.

inca un pas – ziua de maine – si va fi cea mai lunga calatorie pe care o fac. imi doresc sa ramana asa, pana la sfarsitul vremurilor.

de doua ori pe luna, indraznesc sa-mi dau frau liber viciului de a paria. de doua ori pe luna, pariez pe prietenie intr-un club bucurestean unde serile nu sunt niciodata la fel. se citeste poezie si proza, se pun in scena mici momente de teatru, se improvizeaza epigrame, se canta folk si nu numai. evenimentele Pariu pe Prietenie sunt intamplari in care artistii renunta pentru o seara la staiful concertului organizat, oferind ceea ce au mai bun fara pretentia altei remuneratii decat aplauzele de final.

la finalul serilor de duminica, publicul pleaca, uneori, avand alaturi prieteni noi, necunoscuti poate pana la Pariu pe Prietenie. la finalul serilor de duminica, scriitori, actori sau oameni de muzica intra in sufletele privitorilor, care pot sau nu alege sa-i urmeze la evenimente organizate oficial.

cantand gratuit, artistul castiga de multe ori mai mult decat la un concert sold out – evenimentele Pariu pe Prietenie sunt intamplari care te imbogatesc atat uman cat si artistic, fie ca esti partener, participant sau doar faci parte din public. cantecul si versul sunt daruri oferite de buna voie de catre artist, nu smulse cu de-a sila unui tert organizator de evenimente.

vremurile ne forteaza sa traim cu perfuzie de nepasare si tot mai multe din zilele ce-au fost anunta ca doza trebuie sa creasca. in aceste vremuri, ma bucur sa pot fi considerat, alaturi de Proiectul Tivodar, partener al Pariului pe Prietenie. ne vedem duminica, la o editie unde voi citi cateva din filele acestei Insule… gratuit.

intai de toate, ne vedem duminica la Pariu pe Prietenie (mansarda clubului Mojo, ora 18:00) , unde subsemnatul va citi cateva din filele cartii acestei Insule.

mai apoi, ne vom intalni si la un eveniment foarte drag mie, pe care il anunt aici cu mare bucurie: 24 martie 2010, Urma live la Sala Palatului.

am cantat prost. au fost rulate 3 chitari, toate sunau dezacordat. dupa noi, in pauza au urmat prietenii nostri Adrian Bezna si Viorel Gheorghiu, care s-au confruntat cu aceeasi problema – totul s-a rezolvat, insa, dupa o privire mai atenta asupra mixerului. putea fi ultima noastra aparitie multumita catorva setari de mixer facute dupa proba de sunet, dar prietenii ne sunt aproape si ii vom ramane mereu datori lui Adrian Bezna pentru felul in care ne-a sustinut peste momentul neplacut.

pentru momentul neplacut trebuie sa va cerem iertare si voua: sunt un individ temperamental, iar momentul m-a cam scos din pepeni. n-am reusit sa reintram in stare pentru a canta piesele proprii pe care le pregatisem, insa va promitem in martie o cantare a Proiectului in care sa va prezentam cat mai mult din rezultatele muncii pe care o depunem la repetitii.

am cantat bine. la reluarea ostilitatilor, ajutati de sunetul facut de Adrian Bezna si Viorel Gheorghiu, ne-am reintrat in cheful de cantat si am trecut printr-o suma de piese mai mult sau mai putin folk, in care libertatea vocala si instrumentala a fost totala. poate ca n-a fost Proiectul Tivodar ca de obicei, insa ne-am jucat si ne-am simtit ca acasa. ne bucuram ca ati venit atat de multi, ca ati ramas, ca ati cantat cu noi pana la capat. prietenia voastra inseamna foarte mult pentru noi.

la capitolul multumiri trebuie sa il amintim si pe Puiu Cretu: unul dintre cei mai apropiati prieteni ai echipei PT, Puiu Cretu ne-a incurajat atunci cand lucrurile nu sunau cum trebuie si a cantat alaturi de noi in partea a doua a concertului. Prietenia dumnealui este o descoperire neasteptata si pretioasa si ii multumim. Cu Puiu Cretu va veti putea intalni pe 15 martie, tot in Expirat.

nu voi uita prea curand seara de 22 februarie 2010. am cantat impreuna cu Alex pentru prima oara in Expirat si am trecut de la agonie la extaz in cateva ore. din toata aceasta poveste, Proiectul Tivodar iese, multumita voua, cu si mai mult chef de cantat. va multumim. ne revedem curand!

prin urmare, m-am sfatuit cu Alex si am decis ca, de data aceasta, invitati speciali ai concertului de luni, 22 februarie sa fiti… chiar voi.

veti gasi la fata locului o lista cu cateva dintre cantecele pe care le putem incerca. vom alege impreuna cum va evolua muzical seara, vom canta impreuna, dupa cum va va cere inima. vom fi intre prieteni. ne vedem in Expirat!

ati fost alaturi de noi la primul nostru pas, in incrucisarea raspantiilor.va multumim tuturor celor care ati venit la debutul Proiectului Tivodar in 2010 la concertul de acum o saptamana, prietenia voastra inseamna enorm.

surprinzator chiar si pentru noi, pasul al doilea aduce cu sine o noua provocare.

luni, 22 februarie ora 21:00, Proiectul Tivodar canta pentru a doua oara in 2010, in Expirat.

abia asteptam sa ne vedem acolo.

il simt aproape, uneori as vrea sa-l uit, sa ma pierd de mizerie si beton. in fiecare dimineata, insa, o iau de la capat raspunzand “prezent” la strigarea catalogului. in fiecare dimineata, orasul ma ridica spre nori si apoi ma prabuseste spre pamant, acolo de unde incep toate.